Departamentul de Război al SUA a informat legislatorii că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile războiului din Iran și alte cheltuieli, o solicitare care accentuează îngrijorările legate de deficit, pe care susținătorii bitcoinului le invocă drept motivul existenței acestui activ. Secretarul adjunct al Apărării, Stephen Feinberg, a comunicat această sumă Congresului în cadrul unor convorbiri telefonice.Key Takeaways
Departamentul de Război al SUA solicită 80 de miliarde de dolari pentru războiul cu Iranul, pe fondul temerilor legate de deficit, care întăresc argumentele în favoarea Bitcoinului

- </span></p>
- <p><span style="font-weight: 400;">Concluzii cheie: </span></p>
- <ul>
- <li><span style="font-weight: 400;">Departamentul de Război al SUA solicită 80 de miliarde de dolari pentru războiul din Iran și pentru cheltuieli neasociate războiului. </span></li>
- <li><span style="font-weight: 400;">Solicitarea vine după o cerere anterioară de 200 de miliarde de dolari și o estimare din aprilie care evalua costul războiului la aproape 25 de miliarde de dolari. </span></li>
- <li><span style="font-weight: 400;">Creșterea datoriei SUA peste 39 de trilioane de dolari a întărit argumentul în favoarea bitcoinului ca instrument de acoperire a riscurilor, notează JPMorgan și alții.</span></li>
- </ul>
- <p><span style="font-weight: 400;">
O cerere de 80 de miliarde de dolari
Departamentul de Război al SUA, denumirea nouă a Departamentului Apărării, a informat legislatorii că are nevoie de 80 de miliarde de dolari pentru a acoperi costurile războiului din Iran, precum și o serie de alte cheltuieli. Secretarul adjunct al Apărării, Stephen Feinberg, a comunicat această sumă membrilor Congresului în cadrul unor convorbiri telefonice de la începutul săptămânii, precizând că suma nu este destinată exclusiv efortului de război.
Conform rapoartelor, suma acoperă și priorități din afara domeniului apărării, precum ajutorul pentru agricultură și pentru situații de urgență, iar o cerere suplimentară completă care să includă aceste elemente ar putea ajunge la legislatori în câteva zile. Cererea vine în contextul în care conflictul se apropie de pragul de patru luni, acesta începând la sfârșitul lunii februarie.

De asemenea, aceasta reprezintă o reducere față de cifrele anterioare, întrucât Pentagonul a avansat inițial o cerere de peste 200 de miliarde de dolari, care s-a lovit de rezistența parlamentarilor, reticenți față de cheltuielile fără limită. În aprilie, un oficial din domeniul apărării a prezentat prima estimare oficială a costului războiului, situată la aproximativ 25 de miliarde de dolari,
o fracțiune din noul buget suplimentar.Bitcoinul ca instrument de acoperire în timp de război
Pentru piața criptomonedelor, importanța rezidă mai puțin în războiul în sine, cât în impactul acestuia asupra bilanțului federal. Fiecare nou pachet suplimentar contribuie la un deficit pe care susținătorii bitcoinului îl indică drept argumentul principal în favoarea unui activ cu ofertă fixă. Bitcoin.com News a raportat că datoria națională a SUA a depășit 39 de trilioane de dolari, eclipsând dimensiunea economiei pentru prima dată de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, un moment de referință despre care susținătorii afirmă că validează rolul bitcoinului ca instrument de acoperire împotriva devalorizării monedei.
Acest argument are susținători de seamă, printre care se numără și senatoarea Cynthia Lummis, care a făcut în repetate rânduri legătura între bitcoin și traiectoria fiscală a națiunii. Între timp, economistul Peter Schiff a avertizat că datoria ar putea crește până la 50 de trilioane de dolari
în câțiva ani.Logica este simplă: atunci când guvernele contractează împrumuturi masive pentru a finanța războaie și programe de ajutor, băncile centrale contribuie adesea la finanțarea acestei sarcini, crescând riscul de inflație și împingând unii investitori către active rare.
Comportamentul bitcoinului în timpul conflictului din Iran nu a făcut decât să intensifice dezbaterea, JPMorgan afirmând că războiul a produs o divizare neobișnuită a pieței, iar bitcoinul a dat semne de cerere ca activ de refugiu, chiar și în contextul în care aurul și argintul s-au depreciat sub efectul ieșirilor de capital și al realizării de profituri. După o scădere inițială de aproximativ 8,5% la începutul conflictului, bitcoinul a înregistrat o revenire de aproximativ 11% față de minimele din prima zi de tranzacționare, depășind performanțele mai multor active tradiționale considerate refugii sigure în săptămânile următoare.
O punere la încercare a narativului privind activele de acoperire
Nu toată lumea este convinsă că bitcoin și-a câștigat încă statutul de activ de refugiu, scepticii remarcând că BTC se tranzacționează în continuare împreună cu activele de risc în mare parte a timpului și a înregistrat o scădere bruscă în primele ore ale războiului. Însă seria sa de recuperări rapide a dat greutate opiniei conform căreia bitcoin funcționează ca un rezervor de lichiditate disponibil 24/7, care absoarbe șocurile geopolitice mai rapid decât piețele cu evoluție mai lentă.
Există, de asemenea, o dimensiune politică internă a acestei discuții. Legiuitorii au presat administrația de luni de zile să prezinte o cifră cuprinzătoare a costurilor războiului, iar bugetul suplimentar va forța această dezbatere să iasă la lumină înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Modul în care va răspunde Congresul (prin reducerea, aprobarea sau amânarea cererii) va modela atât perspectivele privind deficitul, cât și contextul general de risc în care se tranzacționează criptomonedele.
Acest articol a fost tradus din limba engleză cu ajutorul inteligenței artificiale. Versiunea originală în limba engleză este sursa autoritară; traducerile automate pot conține inexactități, în special în terminologia juridică și de reglementare.

















