Concluziile Senatului SUA pun în centrul atenției tranzacțiile cu stablecoin-uri din cadrul CCG

Ancheta Senatului SUA sporește povara conformității cu sancțiunile

Concluziile Subcomisiei Permanente de Investigații (PSI) a Senatului SUA, care identifică monedele stabile, în special Tether (USDT), ca un motor cheie de lichiditate care alimentează sistemul bancar paralel al Iranului, indică faptul că autoritățile occidentale ar putea să nu mai considere conformitatea reactivă ca fiind suficientă.

Pentru furnizorii autorizați de servicii de active virtuale (VASP) care își desfășoară activitatea în cadrul Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), aceste constatări ar putea remodela în mod semnificativ evaluările riscului de contrapartidă. Având în vedere proximitatea geografică a regiunii față de Iran și rețelele sale fluide de comerț transfrontalier, distingerea tranzacțiilor legitime din CCG de activitățile proxy sancționate necesită o atribuire din ce în ce mai precisă a portofelelor.

O consecință potențială este că bursele regionale de criptomonede și, într-o măsură mai mică, comercianții ar putea fi nevoiți să-și reevalueze relațiile cu furnizorii de lichiditate, birourile de tranzacționare extrabursieră și procesatorii de plăți transfrontaliere.

Răspunderea în materie de sancțiuni în cadrul canalelor de plată

În ciuda acestui peisaj în schimbare, mulți comercianți încă își desfășoară activitatea pornind de la premisa că primirea monedei locale într-un cont bancar național îi protejează de riscurile de sancțiuni legate de criptomonede. Experții juridici avertizează, însă, că răspunderea nu începe și nu se termină neapărat odată cu decontarea bancară.

Potrivit lui Soham Jethani, partener la firma de avocatură Septten, nu există un singur punct universal în lanțul de plăți în care să se stabilească răspunderea.

„Interdicția relevantă poate viza relațiile cu o persoană desemnată, punerea la dispoziție a fondurilor sau a resurselor economice sau gestionarea bunurilor în care o persoană desemnată are un interes”, a spus Jethani, subliniind că astfel de riscuri se pot materializa cu mult înainte de decontarea bancară finală.

Jethani a subliniat că primirea monedei fiduciare nu elimină obligațiile de conformitate subiacente. Comercianții trebuie să-și înțeleagă clienții, structura modalităților de plată ale acestora și controalele implementate de furnizorii lor de servicii de plată. Deși un semnal de risc asociat unui portofel electronic justifică o investigație, mai degrabă decât să servească drept dovadă automată a unei încălcări, sarcina operațională revine, în general, furnizorilor autorizați de servicii de active virtuale (VASP), mai degrabă decât comercianților individuali.

Titlul asupra token-urilor vs. pretenții contractuale

Această realitate operațională ridică întrebări juridice mai profunde atunci când tranzacțiile care implică stablecoin-uri garantate cu monedă locală implică portofele semnalate sau platforme de schimb cu risc ridicat. Mai precis, rămâne incert dacă comercianții dobândesc vreodată în mod legal titlul de proprietate asupra acelor token-uri sau dețin doar o pretenție contractuală pentru monedă fiduciară față de procesatorul lor de plăți.

Jethani a remarcat că denumirea unei monede stabile sau a unui token nu determină proprietatea legală. În schimb, dreptul de proprietate depinde de contractele subiacente și de fluxurile efective de plăți. Un comerciant poate primi token-uri direct, poate avea token-uri deținute în numele său sau poate deține doar un drept contractual la dirhami din partea furnizorului său.

„Această distincție afectează custodia, expunerea la insolvență și tipul de active sau creanțe pe care le deține comerciantul”, a explicat Jethani. „Ea nu răspunde la toate întrebările legate de sancțiuni. O tranzacție interzisă poate implica servicii sau punerea la dispoziție a unor resurse fără ca comerciantul să dețină token-urile.”

El a adăugat că o legătură indirectă sau istorică cu un portofel nu constituie automat o încălcare a reglementărilor Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) sau a reglementărilor privind sancțiunile din Emiratele Arabe Unite. Aplicarea legii depinde de regimul de sancțiuni aplicabil, de părțile implicate și de circumstanțele specifice ale unei tranzacții.

Stablecoin-urile globale și expunerea la sancțiuni secundare

În mod similar, acceptarea monedelor stabile tranzacționate la nivel global poate expune întreprinderile la riscuri de sancțiuni secundare din partea regimurilor de reglementare străine, chiar și atunci când tranzacțiile par a fi pur interne. Sancțiunile secundare pot permite jurisdicțiilor, în special Statelor Unite, să penalizeze entități sau persoane fizice din afara SUA pentru anumite tranzacții cu părți sancționate, chiar și în absența unei legături teritoriale directe.

De exemplu, o bancă non-americană care facilitează în cunoștință de cauză o tranzacție semnificativă pentru o instituție financiară iraniană sancționată s-ar putea confrunta cu restricții severe, inclusiv posibila excludere din sistemul financiar american.

Jethani a avertizat că aceste riscuri pot fi dificil de detectat în cazul transferurilor locale de monede stabile, chiar și atunci când se utilizează token-uri tranzacționate la nivel global.

„Tranzacția poate părea una internă, în timp ce moneda stabilă, emitentul acesteia, unul dintre portofelele părților sau furnizorii de portofele, platforma de schimb on-ramp/off-ramp, un potențial custode sau alt intermediar ar putea fi conectat la o parte sancționată sau la o activitate restricționată”, a avertizat Jethani.

În consecință, decontarea în monedă locală prin intermediul unei bănci nu elimină riscurile juridice subiacente. Dimpotrivă, aceasta poate ascunde expunerea din amonte, unde o contrapartidă sau un intermediar ilicit din lanțul tranzacției ar putea crea riscuri de conformitate pentru alți participanți.

Plata în timp real și ecosistemele preselectate

În scenariile de plată instantanee în comerțul cu amănuntul, unde verificarea tranzacțiilor trebuie să aibă loc în câteva secunde, analizele tradiționale ale blockchain-ului se pot confrunta, de asemenea, cu limitări. Jethani a remarcat că verificările în timp real depind în mare măsură de calitatea și actualitatea datelor subiacente, care pot fi afectate de întârzieri de atribuire legate de portofelele nou create, de ascunderea identității prin portofelele „hot” ale platformelor de schimb și de podurile complexe între lanțuri.

Cu toate acestea, Jethani a afirmat că riscurile de retail în timp real pe piețele reglementate, precum Emiratele Arabe Unite, sunt atenuate deoarece tranzacțiile sunt „izolate de risc” cu mult înainte ca clienții să ajungă la casă.

În cadrul acestui model, consumatorii utilizează portofele asociate cu platforme de schimb autorizate din Emiratele Arabe Unite, unde activele sunt supuse unei monitorizări continue și unei verificări prealabile. Fondurile suspecte pot fi înghețate înainte ca o tranzacție la punctul de vânzare să fie inițiată, în timp ce comercianții destinatari sunt supuși unei proceduri prealabile de „cunoaștere a clientului” (KYC) înainte de a putea accepta decontările.

Deși niciun sistem nu este complet infailibil, Jethani a subliniat că verificarea prealabilă a ambelor părți implicate într-o tranzacție creează o barieră semnificativă împotriva activităților ilicite în majoritatea tranzacțiilor de retail.

VASP-urile suportă povara operațională

În esență, răspunderea legală și riscul operațional rămân concentrate asupra VASP-ului autorizat care procesează tranzacția.

În practică, intermediarul reglementat care facilitează operațiunile de intrare și ieșire poartă responsabilitatea de a efectua evaluări cuprinzătoare ale contrapartidelor și ale riscurilor legate de sancțiuni, de a aplica controale adecvate și de a autentifica tranzacțiile. În jurisdicțiile din CCG cu cadre de reglementare stabilite pentru criptomonede, acest lucru poate include respectarea cerințelor aplicabile ale „Travel Rule” și verificarea cuprinzătoare a contrapartidelor.

„Obligația revine întotdeauna actorului reglementat care se află între părțile implicate în tranzacție de a-și asuma responsabilitatea pentru contrapartide”, a spus Jethani. „Dacă lucrurile merg prost, ei vor fi cei considerați vinovați de încălcare și vor fi supuși unor amenzi și sancțiuni.”

Jethani a afirmat că claritatea reglementărilor beneficiază, în ultimă instanță, participanții la piață care respectă normele, deoarece entitățile autorizate au motive puternice să-și protejeze statutul de conformitate.

„Oamenii depun eforturi considerabile pentru a obține licența necesară furnizării acestui serviciu și nu își vor pune în pericol licențele câștigate cu greu pentru o singură tranzacție”, a spus Jethani. „Nu merită să-și asume riscurile, nici din punct de vedere financiar, nici din punct de vedere al reputației, indiferent cine se află de cealaltă parte.”

Această supraveghere de reglementare a contribuit la consolidarea poziției Emiratelor Arabe Unite ca centru pentru firmele din domeniul activelor digitale. Jethani a subliniat cerințele riguroase de testare și conformitate cu care se confruntă firmele în timpul procesului de acordare a licențelor, susținând că aceste măsuri de protecție au susținut poziția țării în cadrul Grupului de Acțiune Financiară Internațională (FATF), chiar și pe fondul expansiunii rapide a sectorului activelor digitale.