Robert Kiyosaki se întreabă cum se face că, deși statul îți ia 40% din bani, ajunge totuși să aibă datorii de trilioane

Autorul cărții „Tată bogat, tată sărac” transformă o afirmație privind impozitul de 40% într-un avertisment privind datoria

Robert Kiyosaki a avertizat într-o postare din 2 iunie pe X că datoria SUA expune contribuabilii la o problemă financiară și mai gravă. Renumitul autor al cărții „Tată bogat, tată sărac” a întrebat cum un guvern care „ia 40% din banii tuturor” ajunge totuși să acumuleze datorii de trilioane de dolari. Întrebarea sa leagă salariul net, cheltuielile federale și neîncrederea publicului într-o critică ascuțită.

Avertismentul vine în contextul în care datoria SUA se situează aproape de niveluri istorice. Datele Trezoreriei au arătat că datoria publică în circulație se ridică la aproximativ 39,2 trilioane de dolari. Biroul Bugetar al Congresului (CBO) estimează că datoria federală brută va ajunge la 64 de trilioane de dolari până în 2036, pe măsură ce cheltuielile federale continuă să depășească veniturile. Această proiecție accentuează avertismentul lui Kiyosaki că colectarea impozitelor substanțiale nu reușește totuși să oprească împrumuturile de la Washington.

Cifra de 40% nu reprezintă o rată oficială de impozitare. În schimb, aceasta poate reflecta impactul combinat al impozitelor federale pe venit, al impozitelor pe salarii, al impozitelor statale, al impozitelor pe vânzări și al impozitelor pe proprietate asupra salariaților. Deoarece aceste obligații pot consuma o parte semnificativă din venit, Kiyosaki pare să utilizeze 40% ca o estimare generală a sarcinii fiscale cu care se confruntă mulți lucrători.

Raliul aurului extinde avertismentul lui Kiyosaki privind datoria la piețe

Kiyosaki și-a extins avertismentul fiscal asupra piețelor într-o postare din 31 mai pe X. El a spus că aurul a crescut cu 65% într-un an, în timp ce conturile de economii au plătit 4% anual. Această comparație a transformat critica sa privind datoria într-un argument de investiție. De asemenea, a determinat economisitorii să compare randamentele în numerar cu o creștere majoră a activelor tangibile.

Cunoscutul comentator financiar a mai spus că băncile centrale trec de la titlurile de stat americane la aur. Această afirmație a primit susținere săptămâna aceasta după ce datele Băncii Centrale Europene (BCE) au arătat că aurul reprezenta 27% din rezervele oficiale globale la sfârșitul anului 2025, depășind titlurile de stat americane, care se situau la 22%. Această schimbare a extins avertismentul său de la finanțele gospodăriilor la strategia globală privind rezervele. În viziunea lui Kiyosaki, cererea crescândă de aur reflectă îngrijorările legate de finanțele publice împovărate de datorii și de stabilitatea pe termen lung a activelor pe hârtie.

El a scris:

„Pentru informația voastră: aurul a crescut cu 65% într-un an. Economiile aduc 4% pe an. Băncile centrale vând titlurile de stat americane în schimbul aurului. Înțelegeți?”

Avertismentul depășește sfera impozitelor și a datoriei publice. Kiyosaki a avertizat că o prăbușire majoră a pieței s-ar putea transforma într-o depresiune, lăsând milioane de oameni cu pierderi semnificative și dificultăți financiare. El atribuie acest risc datoriei excesive, politicilor Rezervei Federale și scăderii încrederii în instituțiile guvernamentale. Ca urmare, el continuă să pledeze pentru deținerea de aur, argint și bitcoin, argumentând că activele rare oferă protecție atunci când averea pe hârtie, economiile în numerar și piețele financiare tradiționale sunt supuse presiunilor.