Chainalysis: Peste 90% din veniturile obținute din criptomonede în Franța nu sunt declarate

Cele două cifre care nu se potrivesc

O privire rapidă asupra cifrelor și problema se evidențiază de la sine. Firma de analiză blockchain Chainalysis estimează activitatea potențial impozabilă legată de criptomonede în Franța la 9,4 miliarde de dolari pentru 2025, împărțită în 5,2 miliarde de dolari în plăți, 2,5 miliarde de dolari în câștiguri de capital și 1,7 miliarde de dolari în venituri din surse precum mineritul și stakingul.

Declarațiile fiscale franceze prezintă situația după cum urmează:

• Pentru anul fiscal 2024, aproximativ 24.000 de persoane fizice au declarat câștiguri nete cumulate de 368 de milioane de euro (427 milioane de dolari).
• Cifra a crescut față de aproximativ 7.700 de contribuabili și 150,8 milioane de euro (175 milioane de dolari) în anul precedent, dar reprezintă încă doar o fracțiune din activitatea înregistrată de blockchain.

Cele două cifre nu sunt strict comparabile, având în vedere că activitatea impozabilă nu este același lucru cu profitul impozabil, iar doar componenta de câștiguri din acei 9,4 miliarde de dolari s-ar traduce într-o obligație fiscală privind câștigurile de capital. Chiar și după această ajustare, diferența dintre ceea ce arată blockchain-ul și ceea ce vede statul rămâne mare.

Chainalysis a afirmat că rata de neconformitate ar putea depăși 90% în unele țări, o estimare pe care François Volpoet, directorul operațiunilor firmei în Franța, a asociat-o tocmai cu acest model de subraportare. Raportul propriu al companiei face o comparație cu Suedia, unde se constată că peste 90% dintre persoane nu și-au declarat activitatea legată de criptomonede.

Ce a măsurat de fapt Chainalysis

Cifra referitoare la Franța se înscrie într-un exercițiu global, Chainalysis estimând că, la nivel mondial, activitatea pe lanțul de blocuri potențial impozabilă va depăși 457 de miliarde de dolari în anul 2025. Mai precis:

• Europa a reprezentat 125,1 miliarde de dolari din acest total.
• Statele Unite au reprezentat 112,6 miliarde de dolari.
• China a înregistrat aproximativ 21 miliarde de dolari, în ciuda interdicției de tranzacționare pe teritoriul țării.

Reglementările din Franța fac ca miza să fie concretă, deoarece câștigurile nete de capital din criptomonede sunt supuse unei cote forfetare de 31,4%, cu un prag anual de scutire de doar 305 euro (aproximativ 350 de dolari), ceea ce înseamnă că marea majoritate a profiturilor realizate sunt, din punct de vedere tehnic, raportabile. Aplicată la o activitate de miliarde, o rată de ne raportare de 90% nu este o eroare de rotunjire.

Termenul limită din 2027

Cea de-a opta Directivă a Uniunii Europene privind cooperarea administrativă, cunoscută sub numele de DAC8, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Aceasta impune furnizorilor de servicii de criptomonede care își desfășoară activitatea în statele membre să colecteze date detaliate privind identitatea și tranzacțiile utilizatorilor lor și să le transmită autorităților fiscale naționale. Aceste autorități vor începe apoi să facă schimb de înregistrări la nivel transfrontalier începând cu 30 septembrie 2027.

DAC8 reprezintă implementarea de către UE a Cadrului de raportare a cripto-activelor (Crypto-Asset Reporting Framework, CARF), un standard al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pe care zeci de țări s-au angajat să îl adopte. Efectul este acela de a aduce criptomonedele pe același nivel de schimb automat de informații pe care sectorul bancar îl practică de ani de zile.

Cu toate acestea, așa cum era de așteptat, nu toată lumea pare să fie de acord cu directiva. De exemplu, platforma de tranzacționare de criptomonede Bull Bitcoin a inițiat o acțiune în justiție în Franța, încercând să anuleze decretul de transpunere a DAC8 în legislația națională.

Cele 86% care încă scapă

Chainalysis estimează că CARF acoperă doar aproximativ 14% din activitatea globală impozabilă, lăsând aproximativ 86% în afara sferei sale de aplicare practică. Discrepanța este însă de natură structurală, având în vedere că CARF se bazează pe intermediari centralizați care își identifică deja clienții. Portofelele cu custodie proprie, platformele de tranzacționare descentralizate, transferurile peer-to-peer și fluxurile de venituri on-chain nu au niciun intermediar pe care să-l poată obliga să raporteze, astfel încât generează evenimente impozabile care nu sunt în prezent luate în evidență de niciun sistem de raportare.

Există o a doua problemă specifică Franței. Țara a înregistrat 36 de atacuri fizice asupra deținătorilor de criptomonede în primele opt luni ale anului 2026, cu 64% mai multe decât în tot anul 2025, printre factorii invocați numărându-se și scurgerile de date ale autorităților fiscale. Colectarea mai multor date de identitate rezolvă o problemă, dar agravează alta.