Sondaj DBS: Aproape 9 din 10 companii mari au trecut la moneda tokenizată

Un sondaj DBS relevă cât de mult a avansat moneda tokenizată

Un sondaj recent comandat de banca DBS din Singapore relevă că 88% dintre marile corporații au adoptat sau au început să testeze moneda tokenizată, ceea ce marchează o schimbare substanțială în modul în care companiile multinaționale abordează plățile, lichiditatea și operațiunile financiare.

Studiul, intitulat „The Great Rewiring: Money in a New Order”, a chestionat 422 de directori financiari și de afaceri de nivel superior din 11 piețe, în perioada iunie-iulie 2026. EY a realizat studiul pentru gigantul financiar DBS, concentrându-se pe companiile care generează venituri anuale de peste 500 de milioane de dolari.

Analiza detaliată relevă o imagine și mai interesantă. Aproximativ 24% au implementat moneda tokenizată la scară largă, în timp ce 43% o utilizează deja pe anumite piețe. Alte 21% derulează proiecte-pilot sau teste de concept. Aceasta înseamnă că aproximativ două treimi au trecut de faza experimentală și au ajuns la o formă de implementare efectivă. Stablecoin-urile ancorate la monede fiduciare domină preferințele companiilor, atrăgând 63% dintre respondenți, urmate de depozitele tokenizate cu 53% și fondurile tokenizate de pe piața monetară cu 52%.

Ce înseamnă de fapt tokenizarea pentru banii corporativi

În domeniul financiar, tokenizarea presupune reprezentarea banilor, a titlurilor de valoare sau a drepturilor de proprietate sub formă de tokenuri digitale înregistrate într-o rețea blockchain sau într-un alt registru distribuit. În loc să transfere fonduri exclusiv prin bazele de date bancare convenționale și prin sistemele de decontare, instituțiile pot transfera reprezentări digitale ale valorii prin rețele compatibile.

Distincția este importantă. O monedă stabilă (stablecoin) reprezintă, în general, o creanță sau un acord legat de un activ de referință, adesea dolarul american, în timp ce un depozit bancar tokenizat reprezintă o datorie de depozit emisă de o instituție financiară. Fondurile de piață monetară tokenizate, pe de altă parte, reprezintă participații la fonduri de investiții, mai degrabă decât numerar disponibil pentru cheltuieli.

În spatele acestor instrumente se află contractele inteligente, programe software care execută instrucțiuni predefinite. În funcție de rețea și de structura juridică, aceste contracte pot automatiza transferurile, pot impune restricții asupra tranzacțiilor și pot coordona plățile fără a fi necesar ca fiecare etapă să treacă prin intermediari tradiționali.

Să luăm ca exemplu o corporație multinațională care transferă fonduri între filialele sale din Singapore și New York. Acordurile bancare convenționale pot implica restricții legate de programul de lucru, instituții intermediare și decontări întârziate. Banii tokenizați pot permite transferuri în afara acestor intervale orare, cu condiția ca instituțiile participante, rețelele și sistemele de conformitate să susțină tranzacția.

Tokenizarea nu elimină necesitatea băncilor, a custodilor sau a supravegherii de reglementare, iar introducerea unui activ pe un blockchain nu garantează automat lichiditatea sau decontarea imediată. Drepturile legale asociate fiecărui token, calitatea garanției sale și infrastructura care leagă participanții rămân decisive.

Monedele stabile și plățile non-stop câștigă teren

Companiile nu urmăresc tehnologia blockchain doar din motive de noutate. DBS afirmă că acestea caută să rezolve probleme de lungă durată legate de întârzierile de decontare, rețelele de plăți fragmentate și lichiditatea blocată. Aproximativ 72% anticipează îmbunătățiri în ceea ce privește auditabilitatea și trasabilitatea tranzacțiilor, în timp ce 71% se așteaptă la plăți transfrontaliere mai rapide. Alți 66% identifică controale interne mai stricte, iar 65% anticipează o mai bună gestionare a lichidităților de trezorerie, potrivit sondajului DBS.

Concluziile băncii vin într-un moment în care comerțul internațional devine din ce în ce mai complicat. Peste trei sferturi dintre directorii chestionați au semnalat o volatilitate crescută a cursurilor valutare și a prețurilor la energie, rezultate imprevizibile ale decontărilor și presiuni operaționale. În același timp, 78% și-au extins expunerea la mai multe monede de decontare, ceea ce reflectă eforturile de a naviga pe coridoarele comerciale emergente.

Asia de Sud-Est se află în fruntea priorităților de expansiune corporativă, cu 65%, urmată de Australia și Noua Zeelandă, cu 50%, și de India, cu 45%.

Băncile se confruntă cu o infrastructură financiară în schimbare

În ciuda adoptării tot mai largi, incertitudinea legislativă, preocupările legate de securitate și costurile de integrare continuă să complice implementarea. Rețelele blockchain fragmentate prezintă, de asemenea, probleme de interoperabilitate, în special atunci când instituțiile trebuie să transfere active între sisteme incompatibile. În loc să ocolească complet băncile, companiile doresc din ce în ce mai mult implicarea acestora. Cercetătorii de la DBS relevă că aproximativ 64% dintre respondenți caută un singur punct de integrare bancară pentru banii tokenizați, în timp ce 63% doresc asistență în ceea ce privește proiectele-pilot și implementarea.

DBS a lansat platforma Token Services în 2024, permițând plăți programabile și decontare non-stop prin intermediul unei infrastructuri blockchain autorizate. Banca a demonstrat, de asemenea, transferuri transfrontaliere în dolari în weekend împreună cu Citi, finalizând decontarea între Singapore și New York în câteva minute. Lim Soon Chong, director executiv al DBS, a recunoscut ritmul neașteptat de adoptare, declarând:

„Știm că tokenizarea este în creștere și devine o practică obișnuită. Însă ritmul în care se generalizează este mult mai rapid decât ne-am așteptat.”

Banca se așteaptă ca investițiile în infrastructura de tokenizare să egaleze sau chiar să depășească cheltuielile pentru canalele de plată convenționale în decurs de doi până la trei ani. Pentru bănci, contradicția care se conturează este greu de ignorat: clienții corporativi doresc din ce în ce mai mult ca banii să circule dincolo de programul bancar, dar se așteaptă în continuare ca băncile să furnizeze infrastructura necesară.