Yenul japonez scade la 162,27, cel mai slab nivel din 1986, reînviind speculațiile privind o intervenție valutară

Cel mai scăzut nivel din ultimele patru decenii

Căderea yenului la cel mai scăzut nivel din ultimele patru decenii a determinat autoritățile japoneze să revină la o atitudine de vigilență în ceea ce privește intervențiile. Moneda a fost trasă în jos de un decalaj persistent al ratelor dobânzilor între Japonia și Statele Unite, de pozițiile speculative puternice pe scădere și de puterea limitată de rezistență a eforturilor anterioare ale Tokyo de a o susține.

Mecanismul este simplu, având în vedere că Banca Japoniei (BOJ) își menține de obicei rata dobânzii de politică monetară la 0,75%, în timp ce ținta Rezervei Federale a SUA se situează între 3,50% și 3,75%. Acest spread îi avantajează pe investitorii care împrumută ieftin în yeni și își plasează fondurile în active în dolari cu randament mai ridicat, o așa-numită tranzacție de tip „carry trade” care exercită o presiune constantă asupra monedei japoneze.

Ministrul de Finanțe al Japoniei, Satsuki Katayama, a semnalat disponibilitatea Tokyo-ului de a acționa, afirmând că guvernul este pregătit să ia măsurile adecvate împotriva fluctuațiilor valutare excesive.

Intervenția a eșuat deja o dată

Tokyo s-a mai confruntat cu această situație, iar recent Japonia a lansat prima sa operațiune de cumpărare de yeni din ultimii aproape doi ani (după ce moneda a depășit pragul politic sensibil de 160). Autoritățile au cheltuit atunci o sumă record de 11,73 trilioane de yeni, aproximativ 72,4 miliarde de dolari, pentru a apăra yenul între sfârșitul lunii aprilie și sfârșitul lunii mai, doar pentru a-l vedea slăbind din nou.

Acest istoric este motivul pentru care traderii se îndoiesc că o nouă rundă de intervenții ar avea succes, deoarece forțele care trag în jos yenul sunt structurale, având rădăcini în diferența de rate, mai degrabă decât în sentimentul pe termen scurt, iar intervenția poate încetini scăderea fără a o inversa. Piețele urmăresc acum dacă o evoluție către intervalul 160-162 va declanșa o nouă intervenție din partea Ministerului Finanțelor.

Care este rolul criptomonedelor în toate acestea?

O monedă națională în depreciere i-a împins, de-a lungul timpului, pe unii economisitori japonezi către mijloace alternative de păstrare a valorii, iar bitcoinul se numără printre acestea. Japonia este una dintre cele mai active piețe de retail de criptomonede din lume, iar un yen care pierde teren față de dolar întărește argumentul conform căruia activele rare, nesuverane, pot acoperi riscul valutar. Prețul bitcoinului în yeni a înregistrat o evoluție mult mai ascendentă decât cotația sa în dolari, reflectând erodarea monedei în timp.

Presiunea se reflectă și asupra apetitului global pentru risc, întrucât un yen mai slab poate declanșa brusc lichidarea tranzacțiilor de tip „carry trade” atunci când se schimbă sentimentul pieței, o dinamică care s-a extins și asupra piețelor de criptomonede și de acțiuni în trecut, provocând agitație în rândul pozițiilor cu efect de levier.

În orice caz, întrebarea imediată este dacă Tokyo va interveni din nou sau va lăsa cursul să-și urmeze traiectoria. Având în vedere că este puțin probabil ca diferența dintre rate să se reducă în curând, Fed a menținut ratele la un nivel ridicat, în timp ce BOJ acționează cu prudență. Cu toate acestea, evoluția viitoare a yenului depinde în mare măsură de următoarele măsuri ale ambelor bănci centrale și, până când acest spread se va reduce, slăbiciunea monedei pare să persiste.