Trump sugerează un control comun al Strâmtorii Hormuz de către SUA și Iran, pe fondul crizei petroliere

Actualizare privind Strâmtoarea Hormuz: Trump amână atacurile și sugerează un control comun

Comentariile vin în contextul în care campania militară a SUA și Israelului împotriva Iranului intră în a patra săptămână, cu ruta maritimă cheie încă puternic restricționată și fluxurile comerciale globale afectate. Strâmtoarea Hormuz rămâne o arteră critică pentru petrol și gaz natural lichefiat, iar întreruperile au afectat lanțurile de aprovizionare la nivel mondial.

Vorbind luni dimineață cu reporterii, Trump a remarcat că strâmtoarea ar putea fi „controlată în comun”, adăugând: „Poate eu — eu și ayatollahul, oricine ar fi ayatollahul, oricine ar fi următorul ayatollah”. El a adăugat că recentele discuții cu Teheranul au fost „foarte bune și productive”.

Președintele a confirmat, de asemenea, o amânare de cinci zile a atacurilor planificate de SUA care vizează centralele electrice și infrastructura energetică iraniană, prelungind un ultimatum anterior de 48 de ore. Pauza, care se preconizează că va dura aproximativ până pe 27-28 martie, are scopul de a permite continuarea negocierilor.

Cu câteva zile înainte, Trump a avertizat că, dacă Iranul nu va redeschide complet strâmtoarea, Statele Unite vor „lovi și distruge” principalele instalații energetice. Ultima schimbare de direcție către o amânare temporară semnalează o schimbare de ton, iar piețele au reacționat rapid la reducerea riscului de escaladare pe termen scurt.

Strâmtoarea Hormuz se află între Iran și Oman, legând Golful Persic de piețele globale. În punctul său cel mai îngust, canalul navigabil se întinde pe aproximativ 21 de mile, iar rutele de navigație sunt și mai înguste. În condiții normale, acesta transportă aproximativ 20 de milioane de barili pe zi, adică aproximativ o cincime din consumul global de petrol, alături de o parte considerabilă din comerțul global cu GNL.
De când conflictul s-a intensificat la sfârșitul lunii februarie, Iranul a folosit o combinație de tactici – amenințări, mine și atacuri asupra navelor – pentru a reduce traficul. Estimările inițiale indicau o scădere de peste 80% a tranzitului, Teheranul permițând unele dintre propriile exporturi, în timp ce le restricționa pe altele.

Piețele petroliere au reacționat puternic în ultimele săptămâni, țițeiul Brent urcând peste 100 de dolari pe baril, după ce înainte de escaladare se tranzacționa la aproape 70 de dolari. Prețurile gazelor naturale au crescut, de asemenea, în special în Europa, adăugând presiune asupra economiilor sensibile la inflație.

Strategia lui Trump a evoluat. La începutul conflictului, el a solicitat escorte navale și un sprijin mai larg din partea coaliției. Ulterior, a luat în considerare capturarea insulei Kharg din Iran, un important nod de export, înainte de a emite ultimatumuri legate de infrastructura energetică. Ultimele sale remarci introduc conceptul de supraveghere comună, deși detaliile rămân neclare.

Analiștii militari observă că redeschiderea strâmtorii ar fi dificilă chiar și cu forța navală a SUA, indicând capacitățile asimetrice ale Iranului, inclusiv minele, dronele și sistemele de rachete. Orice încercare de control direct ar putea implica riscuri mai mari de escaladare în întreaga regiune.

Iranul, între timp, a negat existența unor negocieri oficiale, avertizând în același timp că va riposta pe scară mai largă în cazul unui atac. Statele din Golf și principalii importatori de energie rămân prudenți, urmărind îndeaproape atât semnalele diplomatice, cât și evoluțiile militare.

Piețele au salutat amânarea atacurilor, prețurile petrolului înregistrând o scădere, iar acțiunile stabilizându-se, deși traderii rămân prudenți, întrucât negocierile continuă sub presiunea unui termen limită strâns.

Întrebări frecvente 🔎

• De ce este important Strâmtoarea Hormuz?
  Aceasta transportă aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu petrol, ceea ce o face una dintre cele mai critice rute energetice.
• Ce a propus Trump în legătură cu strâmtoarea?
  El a sugerat că aceasta ar putea fi controlată în comun de SUA și Iran, ca parte a discuțiilor în curs.
• De ce au fost amânate atacurile SUA?
  Amânarea oferă timp pentru negocieri menite să atenueze tensiunile și să redeschidă ruta maritimă.
• Cum au reacționat piețele la aceste evoluții?
  Prețurile petrolului au scăzut, iar acțiunile s-au stabilizat după ce amânarea atacului a redus temerile privind o escaladare imediată a conflictului.