Tensiunile din Orientul Mijlociu se atenuează: cum au reacționat piețele bursiere asiatice

Nikkei, KOSPI și Hang Seng cresc pe fondul schimbării semnalelor privind conflictul cu Iranul

Indicele Nikkei 225 din Japonia a condus avansul, urcând cu aproximativ 2,90% și închizându-se la aproape 53.766 — recuperându-se din zona de corecție atinsă la începutul lunii, când prețurile petrolului brut au depășit 100 de dolari pe baril. Indicele Hang Seng din Hong Kong a câștigat 2,79%, stabilindu-se la 25.063,71, în timp ce KOSPI din Coreea de Sud a avansat cu 1,59%, până la aproximativ 5.642.

Aceste mișcări au marcat o inversare bruscă față de o perioadă de vânzări masive, în care unii indici au înregistrat scăderi de 5% până la 12% în sesiuni individuale. Catalizatorul a fost o combinație de declarații ale oficialilor israelieni și americani care indicau restricții asupra infrastructurii energetice iraniene.

Israelul a dezvăluit că nu va viza în continuare activele energetice iraniene, în urma presiunii publice exercitate de președintele american Donald Trump. Trump a anunțat, de asemenea, ceea ce a descris drept „discuții productive” cu Iranul și a dezvăluit o propunere de pace în 15 puncte, amânând în același timp atacurile planificate asupra centralelor electrice iraniene.

Iranul, ca răspuns, a semnalat o redeschidere limitată a Strâmtorii Hormuz pentru navele neostile. Strâmtoarea Hormuz transportă aproximativ 20% din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate. Când Iranul a decis să restricționeze accesul în urma atacurilor aeriene americane și israeliene asupra teritoriului iranian, prețurile petrolului au urcat cu mult peste 100 de dolari pe baril, declanșând vânzări masive în economiile dependente de importuri.

Piețele asiatice au fost cele mai afectate. Japonia importă aproximativ 90% din petrolul său din Orientul Mijlociu, iar Coreea de Sud are un grad similar de dependență energetică. Pe măsură ce aceste îngrijorări s-au atenuat și prețurile petrolului au scăzut brusc, investitorii s-au orientat către acțiunile care fuseseră cel mai puternic afectate. În Japonia, cumpărările au fost generalizate, în frunte cu acțiunile sensibile la evoluția energiei și orientate către export.

În Hong Kong, investitorii s-au orientat către titluri subevaluate din sectorul tehnologic și financiar, mizând pe faptul că stabilizarea fluxurilor comerciale va susține profiturile. În Coreea de Sud, Samsung Electronics și SK Hynix au contribuit la redresarea indicelui KOSPI, pe măsură ce așteptările privind costurile mai mici ale materiilor prime și reînnoirea fluxurilor de capital străin au compensat ieșirile anterioare legate de temerile de stagflatie determinate de prețul petrolului.

Acțiunile americane și piețele europene au reflectat o ușurare similară, deși analiștii au remarcat că conflictul rămâne nerezolvat. La deschiderea Wall Street, indicele Nasdaq Composite a urcat cu 264,88 puncte, la 22.026,78, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average a câștigat 337,60 puncte, ajungând la 46.461,66. S&P 500 a câștigat 51,49 puncte, ajungând la 6.607,86, iar NYSE Composite a urcat cu 129,86 puncte, ajungând la 22.101,16, chiar înainte de ora 11:00, ora estică, miercuri.

Creșterea generalizată a reflectat aceeași ușurare geopolitică care a impulsionat piețele asiatice, investitorii luând în calcul riscul redus de aprovizionare cu energie pe măsură ce negocierile dintre SUA și Iran au avansat și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz s-au atenuat. Orice eșec al negocierilor dintre SUA și Iran ar putea inversa scăderea prețurilor petrolului și ar putea determina din nou o scădere a piețelor.

Tranzacțiile de la începutul lunii martie au demonstrat cât de repede se schimbă sentimentul — sesiunile cu oscilații procentuale de două cifre în ambele direcții nu au fost neobișnuite. Investitorii care urmăresc raliul urmăresc, de asemenea, dacă costurile mai mici ale energiei se traduc într-o ușurare tangibilă a datelor privind inflația în perspectiva celui de-al doilea trimestru și ce flexibilitate ar putea oferi aceasta băncilor centrale, inclusiv Rezervei Federale și Băncii Japoniei.

Ultimele sesiuni de tranzacționare cu acțiuni ilustrează cât de strâns legată este performanța acțiunilor asiatice de stabilitatea ofertei din Orientul Mijlociu, o condiție structurală care nu s-a schimbat, chiar dacă amenințarea imediată s-a atenuat.

Întrebări frecvente 🔎

• De ce au înregistrat piețele asiatice o creștere pe 25 martie 2026? Investitorii au reacționat la semnalele de detensionare a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, inclusiv la promisiunile Israelului de a nu ataca infrastructura energetică iraniană și la anunțul lui Trump privind negocierile de pace, care au atenuat temerile legate de întreruperi prelungite ale aprovizionării cu petrol.
• Ce este tranzacția de „ușurare energetică”? Se referă la cumpărarea pe piețele dependente de importul de petrol — în special Japonia, Coreea de Sud și Hong Kong — atunci când amenințările la adresa aprovizionării din Orientul Mijlociu se atenuează și prețurile energiei scad.
• Cum a afectat Strâmtoarea Hormuz prețurile petrolului la începutul anului 2026? Măsura Iranului de a restricționa accesul în strâmtoare în urma atacurilor aeriene ale SUA și Israelului a împins prețurile țițeiului peste 100 de dolari pe baril, alimentând temerile legate de inflație și provocând vânzări masive de acțiuni în toată Asia.
• Care indici asiatici au înregistrat cele mai mari creșteri pe 25 martie 2026? Indicele Nikkei 225 din Japonia a condus clasamentul cu o creștere de aproximativ 2,90%, urmat de Hang Seng din Hong Kong cu 2,79% și KOSPI din Coreea de Sud cu 1,59%.