Petrolul, acțiunile și criptomonedele fluctuează pe fondul crizei din Strâmtoarea Hormuz, care amenință aprovizionarea globală cu energie

Criza din Strâmtoarea Hormuz provoacă valuri de șoc pe piețe

Confruntarea are la origine Operațiunea Epic Fury, atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului din 28 februarie, care au dus la moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, și au declanșat o serie de atacuri cu rachete și drone în întreaga regiune. Garda Revoluționară Iraniană a avertizat rapid navele să nu tranziteze Strâmtoarea Hormuz — o cale navigabilă îngustă, dar esențială, responsabilă de transportul a aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, aproximativ 15 milioane de barili pe zi.

Avertismentul a avut consecințe imediate. Datele maritime arată că traficul naval prin strâmtoare s-a prăbușit de la nivelul obișnuit înainte de conflict la doar un flux redus, cu peste 150 de nave ancorate în afara punctului de strangulare și aproape 1.000 de nave în valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari blocate în apele din apropiere. Pentru piețele energetice globale, acest lucru echivalează cu închiderea unui robinet gigant care alimentează economia modernă.

Tancuri, transpondere și un pic de identitate creativă

Ca semn al tensiunii crescânde, unele nave care încearcă să treacă prin strâmtoare și-au modificat semnalele de urmărire pentru a pretinde că au legături cu China, sperând aparent că Teheranul se va gândi de două ori înainte de a viza navele legate de cel mai mare client al său de petrol.

Datele de urmărire a navelor analizate de AFP arată că navele transmit mesaje precum „CHINA OWNER” (PROPRIETAR CHINEZ) sau „ALL CREW CHINESE” (TOATĂ ECHIPAJUL CHINEZ) în timp ce traversează calea navigabilă. Un cargou sub pavilion panamez și-a schimbat destinația în „CHINA OWNER” înainte de a traversa cu succes strâmtoarea. Un alt vrachier a adoptat pentru scurt timp aceeași identitate, înainte de a reveni la identitatea inițială după ce a ieșit din apele teritoriale ale Omanului.

Analiștii de risc comercial spun că aceste semnale par a fi mai degrabă tactici de precauție decât dovezi ale proprietății chineze. Pe scurt, navele afișează în esență un semn digital pe care scrie: „Nu e nimic de văzut aici — cu siguranță nu e nimic occidental”.

Mine, rachete și o confruntare navală

Oficialii serviciilor de informații americane spun că Iranul s-ar putea pregăti acum să amplaseze mine navale în Strâmtoarea Hormuz, ceea ce ar putea agrava și mai mult criza. Conform rapoartelor, mici nave iraniene capabile să transporte câte două-trei mine fiecare ar putea sămânța ruta maritimă cu explozibili menite să descurajeze traficul sau să avarieze tancurile.

Pentagonul a vizat deja navele iraniene de amplasare a minelor, în timp ce oficialii spun că Marina SUA ar putea escorta navele prin strâmtoare, dacă este necesar. Istoria sugerează că amenințarea este reală. În timpul războiului Iran-Irak din 1988, minele iraniene au lovit nava USS Samuel B. Roberts, aproape scufundând fregata și provocând o represiune majoră din partea SUA.

Președintele SUA, Donald Trump, a emis un avertisment direct, afirmând:

„Dacă Iranul face ceva care oprește fluxul de petrol în strâmtoarea Hormuz, va fi lovit de Statele Unite ale Americii de douăzeci de ori mai tare decât a fost lovit până acum”, a spus el.

Reacția piețelor: petrol, acțiuni, criptomonede și refugii sigure

Piețele financiare reacționează exact așa cum era de așteptat atunci când o rută maritimă globală vitală se transformă într-un tablou geopolitic.

Prețurile petrolului au crescut inițial peste 100 de dolari pe baril, țițeiul Brent apropiindu-se pentru scurt timp de 120 de dolari — niveluri nemaiîntâlnite de la începutul războiului din Ucraina în 2022. Prețurile benzinei în SUA au urcat la aproximativ 3,45 dolari pe galon, cu peste 50 de cenți mai mult într-o săptămână.

Marți, însă, petrolul a înregistrat o scădere bruscă după ce comentariile președintelui Trump au sugerat că conflictul s-ar putea încheia mai repede decât se temea. Țițeiul WTI s-a stabilit la aproape 84 de dolari, în scădere cu peste 9% în ziua următoare fluctuațiilor intraday, iar Brent a fost în jur de 90 de dolari.

Acțiunile americane au încheiat o sesiune volatilă în ușoară scădere, investitorii cântărind riscurile de război în raport cu speranțele de detensionare. Indicele Dow Jones Industrial Average a închis la 47.705,48, în scădere cu 0,07%. Indicele S&P 500 a încheiat la 6.778,57, în scădere cu 0,26%. În paralel, indicele Nasdaq Composite a încheiat la 22.667,95, în scădere cu 0,12%.

Acțiunile europene au înregistrat o creștere de aproximativ 2% pe fondul scăderii prețului petrolului, evidențiind cât de strâns legate sunt piețele globale de prețurile energiei. Între timp, criptomonedele au dat dovadă de o calmă surprinzătoare. Bitcoin a oscilat între 69.989 și 70.295 dolari, în creștere cu aproximativ 1,6% după ce a atins aproape 72.000 dolari, în timp ce ethereum s-a tranzacționat la aproape 2.036 dolari. Cererea instituțională și o îmbunătățire modestă a sentimentului de risc au contribuit la stabilizarea prețurilor activelor digitale.

Activele refugiu au prezentat o situație diferită. Aurul a urcat la aproape 5.200 USD pe uncie, în timp ce argintul a crescut cu peste 4%, reflectând anxietatea geopolitică persistentă. Piețele de titluri de stat s-au mișcat mai prudent. Randamentul titlurilor de stat americane pe 10 ani a oscilat în jurul valorii de 4,14%, abia mișcându-se, pe măsură ce investitorii au evaluat riscurile inflației generate de costurile mai mari ale energiei în raport cu posibilitatea unei încetiniri economice.

Expunerea energetică a Chinei

Analiștii avertizează că criza ar putea avea efecte în lanț și asupra Chinei, care depinde în mare măsură de transporturile de energie prin strâmtoare.

Gordon Chang, cercetător senior la Gatestone Institute, a remarcat că între 15% și 23% din importurile maritime de petrol ale Chinei provin din Iran, o mare parte din acestea trecând prin Strâmtoarea Hormuz. Dacă aceste barili la preț redus dispar pentru o perioadă lungă de timp, producătorii chinezi ar putea resimți efectele în câteva luni.

Beijingul a îndemnat deja toate părțile să mențină strâmtoarea deschisă, subliniind importanța acestei rute pentru comerțul mondial.

Economia urmărește strâmtoarea

Deocamdată, piețele rămân profund legate de știrile din Orientul Mijlociu. Dacă traficul de tancuri se reia și prețurile petrolului se stabilizează sub 90 de dolari, investitorii ar putea respira mai ușor. Dacă strâmtoarea rămâne închisă – sau, mai rău, este minată – riscurile de inflație și penuria de energie ar putea reveni în prim-plan.

Cu alte cuvinte, economia mondială urmărește cu o intensitate neobișnuită o întindere de apă de 21 de mile lățime.

Întrebări frecvente 🇺🇸 🇮🇷

• De ce este strâmtoarea Hormuz importantă pentru economia globală?
  Strâmtoarea transportă aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol, ceea ce o face unul dintre cele mai critice puncte de strangulare energetică de pe planetă.
• Cum reacționează piețele financiare la criza din Hormuz?
  Petrolul și metalele prețioase au înregistrat inițial o creștere, în timp ce acțiunile au fluctuat și criptomonedele s-au menținut relativ stabile pe fondul incertitudinii geopolitice.
• De ce navele modifică semnalele de urmărire în apropierea strâmtorii?
  Unele nave par să declare legături cu China în datele lor de urmărire pentru a reduce riscul de a fi ținta conflictului.
• Ar putea închiderea strâmtorii Hormuz să aibă un impact asupra inflației și economiei SUA?
  Da, întreruperile prelungite ar putea determina creșterea prețurilor la energie, sporind presiunile inflaționiste și complicând deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale.