Instanța confirmă statutul Bitcoinului ca bun, dar limitează cererile de despăgubire într-un caz de 172 de milioane de dolari

Litigiul de 172 de milioane de dolari privind bitcoin

Într-o hotărâre istorică, Înalta Curte de Justiție a clarificat statutul juridic al activelor digitale, abordând în mod specific dacă bitcoinul poate face obiectul unor acțiuni legale tradiționale aplicabile bunurilor fizice. În cazul Ping Fai Yuen împotriva Fun Yung Li și Anor, judecătorul Cotter a hotărât că, deși bitcoinul este fără îndoială o proprietate, acesta nu poate fi convertit sau încălcat în același mod ca bunurile fizice.

Cazul se concentrează pe presupusul furt a 2.323 de bitcoini — evaluați la aproximativ 172 de milioane de dolari la prețul de piață actual. Yuen a susținut că, în timpul unei crize în căsnicia sa, fosta sa soție l-a înregistrat în secret pentru a obține fraza de inițializare de 24 de cuvinte a portofelului său rece Trezor. Conform plângerii, Li a folosit apoi fraza pentru a transfera fondurile către 71 de adrese blockchain diferite.

Pentru a-și susține cazul, Yuen a furnizat înregistrări audio din iulie 2023 în care fosta sa soție ar fi discutat despre cum să încaseze fondurile fără a fi detectată și ar fi pus la îndoială originea „primului pot de aur”.
Deși furtul în sine rămâne contestat, bătălia juridică s-a axat pe o chestiune de tehnicitate a dreptului comun englez. Yuen a introdus acțiuni pentru răspundere civilă delictuală strictă, invocând interferența ilicită cu bunurile și interferența directă cu proprietatea personală.

Pârâții au solicitat respingerea acestor pretenții, argumentând că, deoarece bitcoinul este un activ digital intangibil, acesta nu poate face obiectul unor delictele civile concepute pentru bunuri tangibile.

Hotărârea judecătorească privind „salturile doctrinare”

Judecătorul Cotter a fost de acord, respingând cererile privind aproprierea ilegală și încălcarea proprietății. Hotărârea sa a evidențiat două puncte cheie: în primul rând, faptul că aproprierea ilegală a avut, din punct de vedere istoric, rădăcini în interferența cu posesia fizică, iar extinderea acesteia la activele intangibile nu ar fi o „rafinare modestă”, ci un „salt doctrinar”.

În al doilea rând, deși o lege recentă a confirmat că activele digitale constituie o a treia categorie de bunuri personale, Parlamentul nu a intenționat ca aceasta să se extindă automat la delictele civile fizice. Cotter a citat decizia Curții Supreme în cauza OBG v. Allan (2008) ca precedent obligatoriu, limitând conversia la bunurile tangibile.

Hotărârea este considerată o sabie cu două tăișuri pentru victimele furtului de active digitale. Pe de o parte, aceasta confirmă faptul că legea nu va trata un transfer digital ca pe un act fizic de conversie, ceea ce face mai dificilă utilizarea anumitor acțiuni în justiție bazate pe răspunderea strictă pentru recuperarea fondurilor. Pe de altă parte, instanța a reafirmat că bitcoinul este proprietate, ceea ce înseamnă că victimele pot în continuare să urmărească acțiuni de restituire a proprietății. În practică, deși nu se poate intenta un proces pentru conversia bitcoinului, se poate intenta un proces pentru a dovedi dreptul de proprietate și se poate recurge la urmărire și localizare pentru a îngheța și recupera activele, indiferent unde ajung acestea.

Întrebări frecvente ❓

• Care a fost hotărârea cheie a Curții Supreme cu privire la bitcoin? Curtea Supremă a clarificat că, deși bitcoinul este o proprietate, acesta nu poate face obiectul unor acțiuni legale tradiționale, precum bunurile fizice.
• Ce caz a determinat această clarificare juridică? Hotărârea a rezultat din cazul Ping Fai Yuen împotriva Fun Yung Li, privind presupusul furt a 2.323 de bitcoini în valoare de aproximativ 172 de milioane de dolari.
• Ce implicații are această hotărâre pentru victimele furtului de active digitale? Victimele pot considera că este mai dificil să recupereze bitcoin-ul furat prin intermediul acțiunilor tradiționale în răspundere civilă delictuală, dar pot totuși să urmărească recuperarea dreptului de proprietate.
• Cum a justificat judecătorul Cotter această hotărâre? Judecătorul Cotter a subliniat că extinderea delictelor civile concepute pentru bunuri tangibile la activele digitale intangibile ar necesita modificări juridice semnificative, mai degrabă decât ajustări minore.